•  Accesul la calculatoare (Telnet)
•  Po}ta electronic@ (e-mail)
•  Transferul de fi}iere (FTP)
•  Grupuri de }tiri
•  IRC

 WWW
 

Un port nu este altceva dec$t o conexiune la un calculator. Un sistem de calcul poate avea oric$te porturi conectate la el. Unele sisteme pot avea doar dou@ sau trei porturi, ^n timp ce altele pot avea c$teva sute. %n fond, porturile calculatoarelor sunt similare cu porturile marine. Pentru ca activitatea comercial@ s@ se poat@ desf@}ura vasul trebuie ancorat la un doc din port. Traficul se poate apoi desf@}ura bidirec]ional (urcare/cobor$re de pe vas) cel pu]in p$n@ ce vasul p@r@se}te portul.
Acela}i lucru se petrece cu conexiunile calculatoarelor. C$t timp sunte]i conectat la un port de calculator, pute]i desf@}ura orice tip de comer] pentru care ave]i autoriza]ie; ^n cazul cel mai defavorabil pute]i doar trimite }i recep]iona mesaje. C$nd v@ deconecta]i (prin logout) de la calculatorul respectiv, este ca }i cum vasul ar pleca din port. Portul devine liber pentru alte calculatoare (respectiv vase).
 

Pentru a lansa o sesiune TELNET din Windows 95 se va selecta butonul Start, apoi Run }i se va introduce comanda telnet urmat@, op]ional de adresa pe care dori]i s@ o accesa]i.

Dup@ g@sirea calculatorului solicitat, este pornit@ sesiunea de lucru. TELNET este un program care are propria sa structur@ de comenzi. Tast$nd caracterul ? ve]i ob]ine comenzile disponibile.

V@ prezent@m ^n continuare c$teva adrese de TELNET:

library.umdnj.edu  -  University of Medicine & Dentistry of NJ - are login: library;
utmem1.utmtm.edu  -  University of Tennessee at Memphis Health Science Library;
library.wustl.edu  - WorldWindow;
library.dartmouth.edu  -  Dartmouth Library;
lib.uwstout.edu  -  PUBCat Information System - are login: library;
 
 

Mutarea fi}ierelor - FTP

FTP (File Protocol Transfer), permite fi}ierelor s@ fie transferate ^ntre dou@ calculatoare conectate la Internet. Nu prezint@ importan]@ unde sunt plasate cele dou@ calculatoare, cum sunt ele conectate sau dac@ folosesc acela}i sistem de operare. Dac@ ambele calculatoare pot "vorbi" FTP }i au acces la Internet se poate folosi comanda ftp pentru transferarea fi}ierelor dorite.

Lansarea FTP din Windows 95 se face select$nd butonul Start }i apoi Run }i introduc$nd comanda adecvat@.  Aceasta comand@ va deschide sesiunea FTP.
 

Dup@ ce sistemul ^ndep@rtat a acceptat numele login }i parola dac@ este cazul, se pot transfera fi}iere. FTP poate transfera fi}iere ^n dou@ direc]ii: poate lua un fi}ier de pe calculatorul care a ini]iat transferul }i apoi s@ ^l "pun@" pe calculatorul ^ndep@rtat }i viceversa. Acest transfer se realizeaz@ cu ajutorul unor comenzi. Lista comenzilor se ob]ine tast$nd caracterul ?.

C$teva exemple de adrese FTP:
spinner.gac.edu  -  Family Medicine Discussion Archives
ftp.jvnc.net  -  Meckler's Electronic Publishing Service
ariel.unm.edu  -  Library Catalogs and Databases
 
 
 
 Po}ta electronic@ - e-mail

Conceptul care st@ la baza po}tei electronice este foarte simplu. Ave]i un mesaj pe care dori]i s@-l transmite]i prin re]ea ^ntre un emi]@tor (dvs.) }i unul sau mai mul]i receptori.

Pentru a fi transmis cu succes, acest mesaj trebuie s@ con]in@ informa]ii despre emi]@tor }i receptor (similar cu cele dou@ adrese - destinatar }i expeditor de pe un plic de po}t@ obi}nuit).

Po}ta electronic@ este gestionat@ cu ajutorul programelor specializate. Exist@ numeroase astfel de programe. Tipul folosit depinde de mul]i factori, cel mai important fiind sistemul de operare pe care lucra]i. A ^ncerca s@ explic@m fiecare nuan]@ a fiec@rui sistem folosit de fiecare utilizator ar fi o gre}eal@. Este mult mai eficient s@ v@ ^ndrept@m c@tre administratorul de sistem pentru informa]ii suplimentare privind utilizarea sistemului dvs. de po}t@ electronic@.

Transmiterea mesajelor prin po}ta electronic@
Se identific@ persoana c@reia ^i este destinat mesajul, apoi da]i comanda de trimite a mesajului prin re]ea. Secretul transmiterii corecte a unui mesaj de po}t@ electronic@ este scrierea corect@ a adresei sale. O adres@ Internet cuprinde un identificator al utilizatoruli }i un nume de domeniu:

Fiecare utilizator de pe Internet are o adres@ specific@ unic@, bazat@ pe sistemul de denumire a domeniilor (DNS - domain naming system). Folosind corect acest mod de adresare, pute]i trimite mesaje prin po}ta electronic@ ^n toat@ lumea.
C$nd mesajul dvs. este transmis prin re]ea, el este recep]ionat de diferite calculatoare. Fiecare calculator inspecteaz@ mesajul pentru a vedea cui ^i este adresat. Dac@ ^}i recunoa}te adresa ^n c$mpul "Destinatar" al mesajului, sau observ@ c@ este adresa calculatorului la care este conectat, sistemul va prelucra mesajul .

%n caz contrar, sistemul va reexpedia mesajul c@tre urm@torul calculator sau ^l va trimite la conexiunea de re]ea care prezint@ cele mai mari }anse s@ con]in@ destina]ie.

S@ ^n]elegem mesajele de po}t@ electronic@
Indiferent ce sistem de po}t@ electronic@ folosi]i exist@ asem@n@ri importante. %n general, un mesaj de po}t@ electronic@ este foarte simplu, con]ine doar un header (cap) }i un corp.

Corpul mesajului con]ine texul pe care dori]i s@ ^l trimite]i. Header-ul con]ine tot ceea ce este necesar pentru a ghida un mesaj spre receptor sau ^napoi la emi]@tor, dac@ apare vreo eroare sau dac@ receptorul nu exist@. %n cazul minimal, headerul con]ine adresa emi]@torului }i pe cea a receptorului. %n realitate headerul con]ine }i un subiect  al mesajului, ^n care expeditorul exprim@ ^n c$teva cuvinte subiectul mesajului.

Trimiterea po}tei electronice

Compunerea unui mesaj
%n general, va trebui s@ da]i comanda necesar@ pentru a ^ncepe scrierea unui mesaj. Cea mai mare parte a sistemelor de programe de po}t@ electronic@ ^ncorporeaz@ un editor de texte care v@ permite compunerea mesajelor. Comanda electiv@ pentru invocarea editorului, ca }i comenzile editorului, vor diferi de la un sistem la altul. Ar fi bine s@-l contacta]i pe administratorul de sistem pentru a determina pa}ii de urmat.
Dup@ ce spune]i programului c@ vre]i s@ compune]i un mesaj, sunte]i ruga]i s@ completa]i header-ul. %n fine vi se ofer@ posibilitatea de a scrie textul mesajului. La sf$r}it va trebui s@ da]i o comand@ care s@ arate c@ a]i terminat }i c@ mesajul ar trebui trimis. Din nou, comanda depinde de sistemul utilizat.

Un exemplu de livrare e-mail folosind serviciul de e-mail gratuit pus la dispozi]ie de hotemail.
 
 

C$t timp dureaz@ c@l@toria mesajelor prin Internet?
Timpul necesar mesajelor de po}t@ electronic@ pentru a str@bate distan]a de la dvs. P$n@ la destinatar (sau invers) depinde de mul]i factori. Nu este o exagerare s@ spunem c@ poate lua de la c$teva clipe p$na o zi ^ntreag@.

Unul din factorii de luat ^n considerare este num@rul leg@turilor prin care trebuie s@ treac@ mesajul }i c$t de performante sunt ele, adic@ c$t de rapid este transmis mesajul prin ele. De exemplu, s@ presupunem c@ un mesaj are de trecut prin }apte leg@turi pentru a ajunge de la dvs. la destinatar.
Fig. P139

Unele dintre leg@turi sunt mai rapide, altele mai slabe deci pe aici leg@tura este mai lent@. Fiecare ^nt$rziere de pe traseu se adaug@ la ^nt$rzierea total@ a livr@rii mesajului.

Un alt factor este m@rimea mesajului. %n general, cu c$t este mai mare, cu at$t dureaz@ mai mult, aceasta deoarece trebuie fragmentat ^n mai multe pachete, care trebuie transmise prin re]ea }i reasamblate la destina]ie. Aceste opera]ii pot necesita mult timp pentru transmisie }i prelucrare. %n schimb, mesajele mai mici, necesit$nd mai pu]ine pachete, pot c@l@tori mai rapid.

Indiscutabil cel mai important factor pentru timpul necesar primirii po}tei electonice este factorul uman. De exemplu, dac@ trimite]i mesaje cuiva dintr-un birou ^ndep@rtat, acesta ar putea s@ verifice cutia po}tal@ doar o dat@ pe zi sau chiar o dat@ pe s@pt@m$n@. %n acest fel, cel mai important factor nu este c$t dureaz@ transmiterea mesajului , ci c$t timp ^i trebuie omului de la cel@lalt cap@t al firului pentru a ajunge s@-l citeasc@.

A fost livrat mesajul?
Pentru cei neexperimenta]i ^nc@ ^n folosirea po}tei electronice, poate fi sup@rator s@ trimit@ un mesaj }i apoi s@ se ^ntrebe dac@ va ajunge vreodat@ la destina]ie. %n realitate, totul este ca la po}ta normal@. Pune]i scrisoarea ^n cutia po}tal@ }i nu ve]i }ti niciodat@ dac@ a ajuns sau nu, dec$t dac@ primi]i r@spuns de la destinatar.
C$nd trimite]i un mesaj de po}ta electronic@, pot ap@rea urm@toarele cazuri, din punct de vedere al emi]@torului:
  Primi]i un r@spuns - ^nseamn@ c@ destinatarul a primit mesajul }i a r@spuns.
  Primi]i o confirmare a primirii
  Nu primi]i nimic ^napoi, situa]ie ^n care pute]i presupune c@ mesajul a fost primit dar nu i s-a r@spuns. Nu pute]i presupune c@ destinatarul l-a citit. Mesajul ar putea sta ^n cutia po}tal@, sau poate a fost luat de un asistent care a uitat s@-l dea mai departe cui trebuia, lista motivelor pentru care un mesaj ar putea fi pierdut pe drum fiind nesf$r}it@.
  Primi]i ^napoi propriul mesaj, ceea ce ^nseamn@ c@ adresa este incorect@. %n asemenea cazuri, va avea informa]ii suplimentare la ^nceput pentru a identifica precis problema. Aceste mesaje se ^ntorc de obicei foarte repede.

Primirea po}tei electronice

Felul ^n care trebuie s@ proceda]i ^n cazul primirii po}tei electronice depinde de c$]iva factori. Cel mai important este tipul de program de po}t@ electronic@ pe care ^l utiliza]i. De exemplu, diferite pachete de programe de e-mail au diferite comenzi care v@ las@ s@ v@ verifica]i cutia po}tal@. Unele sisteme v@ vor anun]a automat ^n clipa c$nd mesajul sose}te, ^n timp ce altele vor a}tepta s@ lansa]i programul de po}t@ electronic@. Dup@  ce a]i aflat dac@ a]i primit mesaje, le pute]i citi }i apoi pute]i r@spunde la ele.

Ata}area documentelor la e-mail
Unele sisteme de po}t@ electronic@ permit expedierea de fi}iere ca entit@]i separate al@turi de mesaje. C$nd mesajul este citit, mailer-ul destinatarului va chestiona asupra locului unde trebuie stocat fi}ierul.
O facilitate numit@ "multimedia mail" este legat@ de documentele ata}ate. Aceast@ extensie permite expedierea de imagini }i sunete digitizate ca parte a mesajului. Standardul Internet pentru executarea acestei ac]iuni se nume}te MIME.

Grupurile de }tiri - Newsreader

Serviciul grupurilor de }tiri este un fel de conferin]@ electronic@. Exist@ peste 20000 grupuri de }tiri, separate ^n diferite subiecte, care ^mpreun@, acoper@ aproape orice subiect imaginabil - de la cultur@, la persoane care se opun pedepsei cu moartea, la orarul companiilor aeriene, pirotehnia profesional@, balet, discu]ii despre Biblie }i profe]i, cereale pentru micul dejun, discu]ii despre dezastre, politic@, filozofie, fotbal, Star Trek, X-files sau alte filme, amplificatoare pentru ghitare, discu]ii despre cauzele infertilit@]ii, medicin@ veterinar@ }i s@n@tatea animalelor, programarea calculatoarelor, cre}terea albinelor, fumat sl@bit, hemofilie, vampiri, programe spa]iale, etc.
Orice utilizator Internet poate contribui la o discu]ie ^n interiorul unui subiect, ac]iune cunoscut@ sub numele de posting.
Exist@ o mul]ime de aplica]ii newsreader disponibile: Trumpet. Winvm, Netscape News, Agent, }.a.
fig.p-85

Se observ@ calculatorul utilizatorului, pe care va rula un newsreader, care interogheaz@ un server de }tiri pentru recep]ionarea meniurilor de articole }i apelurile de articole. Server-ul va colecta }tiri dintr-un num@r de loca]ii, cum ar fi USENET, surse de }tiri locale, reflectoare mail }i Clarinet (acesta este un serviciu comercial, av$nd o ierarhie de }tiri care difuzeaz@ articole). Serverul va p@stra aceste articole un anumit timp, controlat de administratorul server-ului, dup@ care le va elimina.

Usenet este mediul prin care }tirile sunt transmise ^ntre diverse loca]ii din Internet. El poate fi definit ^n mai multe feluri:
  o colec]ie de grupuri de discu]ii care serve}te ca un buletin informativ gigant
  un mediu de transmitere rapid@ a }tirilor }i informa]iilor c@tre un num@r mare de utilizatori
  o re]ea de oameni, mai degrab@ dec$t de calculatoare
Fig - p289

Netscape Navigator permite transferul de la grupurile de }tiri la email la Web }i invers. Pentru a activa cititorul de }tiri se va selecta Netscape News din meniul Windows al Netscape Navigator.
Fig -90

C$teva adrese de grupuri de }tiri:
sci.med
sci.med.imunology
sci.med.pharm
sci.med.diseases.cancer

 IRC - Internet Relay Chat

Acest serviciu permite realizarea de conversa]ii ^n timp real. Orice persoan@ care dispune de acces la Internet poate participa la o conversa]ie pe un anumit subiect, totul desf@}ur$ndu-se cu o vitez@ remarcabil@.
Pentru a se putea folosi acest serviciu este necesar un software IRC }i un server Internet Relay Chat, la care utilizatorul se va conecta.
 
 

G@sirea informa]iilor - Gopher, Veronica, Jughead, Archie }.a.

Pornind de la ideea c@ ^n Internet fi}ierele nu sunt u}or de g@sit, au fost dezvoltate c$teva instrumente specializate pentru a ajuta utilizatorii s@ caute }i s@ localizeze informa]iile dorite.

GOPHER
Gopher este cel mai des utilizat instrument al re]elei Internet.  Gopher este un instrument care v@ permite accesul la baze de date distribuite prin ^ntreaga Re]ea. Mai concret, a}a cum implic@ }i numele, "go for", va c@uta datele sau subiectul pe care i le preciza]i. Dar, ^n loc s@ v@ oblige s@ c@uta]i orbe}te printr-o baz@ de date, gopher v@ prezint@ ^ntotdeauna alternative sub form@ de op]iuni din meniuri. Fiecare op]iune reprezint@ o resurs@ pe care o pute]i folosi, resurs@ aflat@ pe un sistem local sau distribuit@ prin re]ea.
Fig -p176

Programul gopher se bazeaz@ pe un tip de prelucrare a datelor numit adesea aranjamentul client/server. %n cadrul acestui aranjament, exist@ un client gopher }i un server gopher. Clientul este partea din program ^n care pune]i ^ntreb@rile, definind informa]ia pe care dori]i s@ o vede]i, iar serverul este partea din program care se ocup@ cu ^ntre]inerea bazei de date. Gazda local@ (clientul) nu cere informa]ii brute, ci r@spunsuri gata prelucrate. Prelucrarea informa]iei se face pe server, deci ^n nodul care stocheaz@ baza de date. %n acest fel, prin re]ea se transmit doar rezultatele c@ut@rii ^n baza de date, nu ^ntreaga baz@, ceea ce economise}te timp }i resurse.
Fig -p178

Accesul la gopher se realizeaz@ introduc$nd la promptul sistemului comanda:
gopher <Enter>

C$]iva clien]i gopher publici disponibili ^n lume:
consultant.micro.umn.edu - din Minnesota, USA
info.anu.edu.au - din Australia
info.brad.ac.uk - din Marea Britanie
 

VERONICA

Este un instrument folosit ^n conjunc]ie cu gopher. Este ^n esen]@ o extensie a lui gopher care ofer@ o caracteristic@ important@ (un index) ce lipsea din gopher, dup@ p@rerea multor utilizatori.
Veronica nu face nimic altceva dec$t s@ caute prin indec}ii tuturor titlurilor documentelor din servere gopher din toat@ lumea.
Fig - p106

Printr-o op]iune din meniul gopher care acceseaz@ veronica, pute]i efectua apoi o c@utare dup@ cuvinte cheie prin acest index. Rezultatele sunt ^ntoarse ^ntr-o form@ pe care gopher o poate afi}a ^n formatul s@u obi}nuit.
 

JUGHEAD
Este un alt serviciu adi]ional pentru gopher. Din multe puncte de vedere seam@n@ cu veronica pentru c@ v@ permite s@ c@uta]i titluri gopher, dar jughead v@ permite de asemenea s@ reduce]i aria de c@utare doar la c$teva titluri gopher specificate.
Accesul se poate realiza prin gopher.

ARCHIE
Este o ^ncercare de a rezolva problema fi}ierelor }i informa]iilor r@sp$ndite. S@ presupunem c@ }ti]i c@ exist@ un document informativ care v-ar ajuta s@ termina]i raportul c@tre conducera firmei, ce trebuie predat ^n aceast@ dup@-amiaz@. Desigur a]i auzit de fi}ierul respectiv, chiar }ti]i cum se nume}te. Dar asta nu v@ ajut@ cu nimic dac@ nu }ti]i exact unde pute]i s@-l g@si]i. Archie v@ permite s@ efectua]i o c@utare dup@ numele fi}ierului }i ^n cele mai multe cazuri, va ^ntoarce unul sau mai multe noduri din Internet care posed@ fi}ierul dorit.
Fig. -203

Accesul se poate realiza prin gopher, telnet sau se poate trimite e-mail unui server archie. C$teva exemple de servere archie:
archie.rutgers.edu - din New Jersey, SUA
archie.unl.edu - din Nebraska, SUA
archie.ncu.edu.tw - din Taiwan
 
 

WORLD WIDE WEB
Reprezint@ fa]a prietenoas@ }i larg cunoscut@ a Internet. Web este un adev@rat univers al informa]iei, partea cea mai "traficat@" din Internet. Pentru a accesa informa]iile, un utilizator are nevoie s@ ruleze un software special. Acest software, cunoscut sub numele de browser Web, }tie cum s@ contacteze un server }i s@ reg@sesc@ }i s@ afi}eze fi}ierele special formatate. C$nd un utilizator dore}te s@ acceseze un anumit document Web, numit pagin@ Web, browser-ul Web transmite solicitara c@tre server-ul Web, acesta g@se}te pagina }i o afi}eaz@.

De fapt, WWW este un sistem hypertext ce v@ permite inspectarea resurselor Internet. Metoda hypertext este realizat@ prin str$ngerea la un loc a documentelor prin anumite leg@turi (links). Atunci c$nd activa]i o asemenea leg@tur@, un document (diferit de cel original dar "legat" de acesta) este afi}at. Acest nou document poate avea la r$ndul s@u alte leg@turi care v@ pot ^ndruma ^n alte direc]ii.
Fig - p348

Fiecare pagin@ Web are o adreas@ unic@, numit@ Universal Resources Locator sau URL. URL-ul specific@ modul ^n care clientul trebuie s@ acceseze pagina, numele calculatorului pe care acesta se afl@, subdirectorul ^n care pagina se afl@ }i numele fi}ierului pagin@. De exemplu, URL-ul
http://home.mcom.com/home/welcome.html
specific@ pagina welcome.html, stocat@ ^n directorul home pe calculatorul gazd@ home.mcom.com. Prefixul http:// stabile}te c@ este vorba despre solicitarea unei pagini Web.
Deci trebuie considerat c@ fiecare adres@ are trei p@r]i:
- prima parte const@ ^n protocol: http://, ftp:// sau gopher://;
- numele domeniului - ceea ce este cuprins ^ntre protocol }i primul slash individual;
- loca]ia fi}ierului - ceea ce se afl@ dup@ primul slash individual, inclusiv slash-ul.

!!! http = Hype Text Transfer Protocol, protocolul de transmisie folosit pentru transmiterea de date WWW ^n Internet. C$nd se tasteaz@ adresa unei pagini Web la care se dore}te conectarea, http:// spune browser-ului Web s@ foloseasc@ protocolul corect.

Uneori, chiar ^n condi]iile ^n care adresele au fost introduse corect, se ob]in mesaje de eroare. Exist@ dou@ cazuri care genereaz@a aceste mesaje de eroare:
- adresare incorect@;
- c@derea sistemului.
%n situa]iile ^n care se ob]ine mesajul de eroare "unable to locate host" exist@ urm@toarele posibilit@]i:
- s-a tastat incorect adresa domeniului;
- adresa a fost schimbat@;
- exist@ o problem@ de conectare.
Dac@ se ob]ine mesajul de eroare "404 file not found", conectarea s-a efectuat cu succes, dar fi}ierul solicitat nu exist@, numele fi}ierului a fost introdus gre}it sau a fost modificat. Pentru a afle noua loca]ie a unui fi}ier ^ncerca]i s@ ad@uga]i sau s@ ^nl@tura]i slash-ul (/) de la sf$r}itul adresei sau conecta]i-v@ la adresa host-ului }i c@ut@]i prin meniuri }i liste.
Dac@ se ob]in erori cum ar fi "connection refused by host" sau lucrurile se desf@}oar@ foarte lent, poate fi vorba despre o problem@ de conectare, cauzat@ de software, hardware, linie, furnizor sau trafic.
Unele server-e sunt extrem de dificil de accesat ^n timpul orelor de v$rf - cea mai bun@ perioad@ pentru accesarea Internet este diminea]a devreme, c$nd americanii dorm, iar Europa de Vest abia se treze}te. De asemenea, furnizorul de acces poate  fi supra^nc@rcat sau linia telefonic@ este zgomotoas@. %n asemenea cazuri, re^ncerca]i contactarea la loca]ia dorit@ ulterior.
 

Netscape Navigator

Este un program care permite calculatorului s@ ob]in@ }i s@ afi}eze documente din World Widw Web.

Fig - p107

Descriere:

Back - Deplasare la pagina anterior@ (Alt+)
Forward - Deplasare la urm@toarea pagin@ ^n lista de pagini vizitate (Alt+®)
Home - Deplasare la pagina configurat@ ca pagin@ gazd@, implicit aceasta este pagina gazd@ Netscape
Reload - Re^ncarc@ pagina curent@, facilitate util@ ^n cazurile ^n care pagina nu a fost prelua] corect
Images - Solicit@ }i afi}eaz@ imaginile ^n pagin@ - folosit@ c$nd s-a optat pentru nepreluarea imaginilor prin deselectarea AuotLoad Images ^n meniul Options
Open - Afi}eaz@ o caset@ de dialog pentru introducerea URL-ului dorit (CTRL+L)
Print - Tip@re}te pagin@ curent@ atunci c$nd la calculatorul dvs. este conectat@ o imprimant@
Find - Caut@ un text ^n pagina curent@ (CTRL+F)
Stop - Opre}te ^nc@rcarea paginii curente (ESCAPE)
URL - Adresa paginii curente
Pictograma Netscape - Animat@ de fiecare dat@ c$nd o pagin@ este preluat@ sau se a}teapt@ informa]ii de la un server
What's New - Prezint@ o list@ de pagini recent ad@ugate la WWW
What's Cool - Prezint@ o list@ de loca]ii interesante selectate de personalul de la Netscape
Upgrades - Deplasarea la informa]ia de actualizare online Netscape
Net Search - Listeaz@ diferite instrumente de c@utare Web }i Internet
Net Directory - Listeaz@ diverse liste Internet }i Web pentru ob]inerea de informa]ii
Software - Deplasare la loca]ia de unde poate fi ob]inut software Netscape
Cheia rupt@ - Indic@ faptul c@ actual comunicare este nesigur@ }^ ne^ncriptat@

Meniurile!!!!!!

Instrumente de c@utare - search engines

Un instrument de c@utare este o modalitate de c@utare a paginilor Web, adreselor de po}t@ electronic@, grupurilor de discu]ii }.a., ele fiind, de fapt pagini Web.
Dintre cele mai importante men]ion@m:
- ALTA VISTA
Oferind o c@utare compact@ }i detaliat@, este unul dintre cele mai recomandate instrumente de c@utare.
Fig - p119

- EXCITE
Permite c@ut@ri chiar dac@ utilizatorul nu cunoa}te exact ceea ce caut@ (indexu-ul Web este enorm - peste 12 milioane de pagini, actualizate s@pt@m$nal).
Se introduce ceea ce se caut@ (What), unde se caut@ (Where), apoi executa]i un click pe butonul Search.
Fig. -p120

- The Electric Library
Electric Library permite c@ut@ri comprehensive prin baza sa de date care cuprinde peste 100 ziare (text integral), reviste }i jurnale academice, imagini, c@r]i de referin]@, literatur@, art@, }.a.
Fig

- Infoseek Guide
Considerat instrumentul de c@utare num@rul unu de c@tre PC computing, Infoseek permite c@utarea de pagini Web, persoane (dup@ adresa de e-amil), grupuri de discu]ii, }.a.
Pentru a porni o c@utare se introduce elementul c@utat ^n caseta Search, se selecteaz@ domeniul de c@utare ^n lista in i se execut@ click asupra butonului Seek now.
Fig

- Lycos
Acesta este un foarte comprehensiv }i rapid catalog Internet.
Fig

- 100 HOT Websites
Acest instrument de c@utare afi}eaz@ cel mai frecvente 100 loca]ii Web, clasificate pe urm@toarele categorii:
 Modele/celebrit@]i;
 Best of WWW;
 Jocuri;
 ShowBiz;
 Online;
 Sport;
 Audio live;
 Colegii;
 Tehnic@;
 Discu]ii (Chat);
 Copii (kids);
 Afaceri;
 Locuri de munc@;
 ISP (Internet Service Providers);
 Shopping;
 Automobile;
 Loca]ii XXX.
Fig

- WhoWhere?
Este un comprehensiv, rapid }i facil de folosit serviciu gratuit pentru localizarea persoanelor }i organiza]iilor ^n Internet.
Fig.

- WebCompass
Acest instrument de c@utare folose}te un limbaj de pricesare avansat pentru a transfera datele disponibile ^n informa]iilr clasificate ^n categorii logice.
Fig.

- Whats Cool
Cuprinde o list@ de loca]ii Web selectate de pesonal de la Netscape.
Fig

- Yahoo!
Considerat ^n mod discutabil pionierul ghidurilor Internet, organizeaz@ con]inutul Web-ului de la ^nceputul cre@rii acestuia.
Actualizat zilnic, Yahoo! Permite utilizatorului c@utarea unor entit@]i precizate sau c@ut@ri dup@ subiect.
De asemenea, este posibil@ ob]inerea adreselor de po}t@ electronic@ ale persoanelor ( selecta]i options, apoi selecta]i E-Mail }i int4roduce]i elementel solicitate).
Adi]ional, sunt oferite informa]ii privind rezultate sportive, informa]ii meteo, cota]ii de ac]iuni }.a.
Fig

Dintre instrumentele de c@utare cu arie de cuprindere mai restr$ns@ men]ion@m:
- WebSwiss
Acest instrument de c@utare acoper@ adresele din domeniile ch., li. }i com.
- UKDirectory
Serviciile acestea cuprind adrese din Regatul Unit al Marii Britanii }i Irlandei de Nord.
- UKIndex
- Yellow Pages
 

Adrese Web interesante