Ce este Internetul?
 

INTERNET este o "re]ea de re]ele", ceea ce ^nseamn@ c@ multe re]ele diferite conduse de mai multe organiza]ii sunt conectate ^mpreun@ pentru a forma INTERNET. Este cea mai mare re]ea de calculatoare existent@ ^n lume. INTERNET const@ din sute de mii de calculatoare. Īn func]ie de programele rulate, INTERNET poate fi v@zut ca un sistem de po}t@ electronic@, o conferin]@ interactiv@, o enciclopedie on-line sau ca fa]ada unui magazin virtual. INTERNET nu este numai o re]ea de calculatoare - este cu mult mai mult: o imens@ baz@ de date, un loc ^n care oamenii pot schimba idei, opinii, un mod de accesare a unor calculatoare de la distan]@, o modalitate de a cunoa}te "electronic" alte persoane, de a colabora pe diverse teme etc.
 
 
 
 
 
 
 
 

Cum circul@ informa]ia ^n re]ea?

A}a cum se observ@ din figur@, informa]iile care circul@ prin re]ea sunt fragmentate ^ntr-un anumit num@r de buc@]i, numite pachete. Aceste pachete includ nu doar informa]ia propriu-zis@, ci }i informa]ii de adresare despre destina]ie }i ordinea dorit@ (pachetul 1, pachetul 2, }.a.m.d.). Aceste pachete sunt apoi trimise prin re]ea, unde ^n cele din urm@ ajung la destina]iile dorite. Apoi sunt reasamblate }i mesajul este recep]ionat de calculatorul aflat la cel@lalt cap@t al re]elei.

Poate v@ ^ntreba]i: "De ce informa]ia nu este doar ^nghesuit@ ^ntr-un singur pachet mare }i trimis@ a}a prin re]ea?". %n cele mai multe cazuri dac@ s-ar proceda a}a ar fi d@un@tor. Mul]i au comparat re]elele de calculatoare cu sistemele de autostr@zi. G@ndi]i-v@ o clip@ cum func]ioneaz@ o autostrad@. Exist@ milioane de ma}ini, care intr@ }i ies de pe autostr@zi, fiecare ajung$nd ^n cele din urm@ la destina]ie. Imagina]i-v@ c@ regulile fundamentale ale drumului s-au schimbat }i c@ to]i oamenii care c@l@toreau ^ntre Timi}oara }i Bucure}ti, s@ zicem ^ntr-o anumit@ zi, ar trebui s@ se ^mbarce ^ntr-un singur vehicul mare. Dac@ a]i putea face un asemenea vehicul s@ porneasc@ la drum, ar fi at$t de mare ^nc$t celelalte vehicule nu ar putea intra pe }osea f@r@ a a}tepta foarte mult pentru ca acest vehicul s@ treac@. Este mult mai eficient s@ transport@m aceste persoane (mesajul) ^n vehicule mai mici (pachete), care pot circula pe aceea}i }osea ca }i alte vehicule care au alte destina]ii.
 

Cine administreaz@ re]eaua Internet?

Surprinz@tor ^n leg@tura cu INTERNET este faptul c@ nimeni nu este ^ns@rcinat cu "dirijarea" sa: nu exist@ un pre}edinte, un director executiv sau altceva similar. Exist@ moduri agreate de realizare a lucrurilor }i comitete voluntate de setare a standardelor tehnice, dar nimeni nu guverneaz@ modul ^n care persoanele se comport@ ^n INTERNET. Internet Society, sau ISOC, este o organiza]ie voluntar@ al c@rui scop este promovarea global@ a schimbului de informa]ii prin intermediul tehnologiei INTERNET. Aceast@ organiza]ie promoveaz@ un "consiliu de b@tr$ni", un grup de voluntari invita]i, numit Internet Architecture Board (IAB). IAB are ^nt$lniri regulate, ^n cadrul c@rora accept@ standardele }i aloc@ resurse, cum ar fi adresele, }i p@streaz@ o list@ a numerelor care trebuie s@ r@m$n@ unice (spre exemplu, fiecare calculator din INTERNET are o adres@ unic@, pe 32 bi]i).

Utilizatorii INTERNET ^}i pot exprima opiniile prin intermediul ^nt$lnirilor  Internet Engineering Task Force (IEFT), care este o organiza]ie voluntar@ cu ^nt$lniri regulate ^n cadrul c@rora se discut@ probleme tehnice }i opera]ionale. Unele documente IEFT sunt trimise IAB pentru a fi declarate standard.
 

Ce pot face cu INTERNET?

Ar fi mai potrivit s@ ^ntreba]i ce nu pot face cu INTERNET; la aceast@ ^ntrebare ar mai u}or de r@spuns.

Utiliz@rile INTERNET-ului sunt foarte multe: de la aspecte academice (spre exemplu, lucr@ri ^n domeniul medical sau ^n alte domenii), la aspecte utile (informa]ii despre anumite produse, pie]e financiare, pre]uri, prognoze meteo, etc.), la aspecte recrea]ionale (ob]inerea de informa]ii privind petrecerea unei vacan]e etc.), umoristice, curiozit@]i, la aspecte comerciale (ob]inerea de informa]ii privind costul unui zbor, efectuarea de cump@r@turi, promovarea unor produse comerciale etc.), discu]ii pe cele mai variate teme, etc.

Internet  este cale pentru oameni de a folosi calcutatoarele pentru a comunica ^ntre ei }i de a accesa }i transmite fi}iere text, imagini grafice, h@r]i meteo, fi}iere audio sau video, baze de date, de a ob]ine r@spunsuri la ^ntreb@ri tehnice, de a discuta despre diverse hobby-uri sau pasiuni etc.

Internet modific@ radical modul ^n care oamenii ob]in informa]ie }i interac]ioneaz@. Din ce ^n ce mai multe persoane din lumea ^ntreag@, doresc s@ afle ce este aceast@  super-re]ea }i s@ fie parte a ei.

Una din cheile principale ale succesului este informa]ia. Ob]inerea informa]iei corecte, rapid, este cea mai bun@ arm@ ^n arsenalul unei companii pentru a ^nvinge competi]ia, a m@ri satisfac]ia }i ^ncrederea clien]ilor. Folosirea pe scar@ larg@ a facilit@]ilor Internet m@re}te capacitatea indivizilor, firmelor, ]@rilor de a concura ^n cercetarea }i comer]ul interna]ional, comunica]iilor sunt mai rapide, cercet@torii pot dezvolta solu]ii mai eficiente la probleme tehnice.
 
 

 

Ce pot eu oferi re]elei INTERNET?

Asta depinde de dumneavoastr@:

• Dac@ dori]i, pute]i doar s@ v@ "^nv$rti]i" prin Internet, citind comunica]iile publice }i prelu$nd de pe re]ea informa]ii care v-ar putea folosi. Pute]i realiza o comunicare bidirec]ional@. Pune]i ^ntreb@ri }i primi]i r@spunsuri. %n acest fel, ajuta]i interactiv pe al]ii }i al]ii pe dvs. Dar, nivelul de participare pe care ^l ve]i adopta v@ prive}te; nu ve]i fi "dat afar@" din Re]ea chiar dac@ refuza]i s@ participa]i ^n mod activ.
• Pute]i contribui la informa]ia disponibil@, ^mprumut$nd cuno}tin]ele }i timpul dvs. Pentru a ajuta pe al]ii care ar putea avea ^ntreb@ri sau probleme. Dac@ dori]i, pute]i chiar s@ v@ oferi]i voluntar pentru a ajuta la rezolvarea sarcinilor cu care se confrunt@ ISOC.

 
 

Ce re]ele sunt legate la INTERNET?

A]i aflat deja c@, ^ntr-un fel, INTERNET poate fi considerat o re]ea de re]ele. Unele re]ele, de}i conectate la INTERNET, sunt considerate particulare }i ^nchise pentru utilizarea public@. Totu}i v@ pute]i conecta la o gam@ larg@ de re]ele. Aceste re]ele se ^mpart ^n cinci mari categorii, ca ^n figura de mai jos. %n fiecare dintre aceste categorii de re]ele exist@ sute de re]ele individuale diferite, cea mai larg@ categorie fiind cea educa]ional@.

Ce informa]ii sunt disponibile?

Informa]iile sunt adev@rata comoar@ a Internet-ului. Exist@ informa]ii privind practic orice subiect imaginabil. Problema, de multe ori, este g@sirea acestor informa]ii. Nu exist@ un depozit special pentru astfel de informa]ii }i nici un "registru principal" care s@ indice unde sunt ele plasate. Exist@ totu}i instrumente de c@utare.
 

Cum lucreaz@ INTERNET ?
 
 
 
 

• Protocoale
• Sistemul de Numire a Domeniilor - Domain Name System
• Conectarea la INTERNET

Protocoale
 
 
 

1. Protocolul Internet (Internet Protocol - IP)
2. Protocolul de control al transmisiei (The Transmission Control Protocol - TCP)
3. Protocolul UDP
4. Protocolul IPng
 
 
 

1. Protocolul Internet (Internet Protocol - IP)

 Diferitele buc@]ele care alc@tuiesc INTERNET sunt conectate de c@tre un set de calculatoare numite router-e, care conectez@ re]elele. Aceste re]ele sunt fie re]ele Ethernet, fie re]ele Token Ring, fie linii telefonice.

 Liniile telefonice }i re]elele Ethernet sunt echivalent ma}inilor }i avioanelor, care deplaseaz@ coresponden]a dintr-un loc ^ntr-altul. Router-ele ac]ioneaz@ ca un fel de substa]ii, ele lu$nd decizia privind modul de rutare al datelor. Dac@ se trimite o scrisoare din Timi}oara la Bucre}ti, de exemplu Oficiul Po}tal nu rezerv@ un zbor de la Timi}oara la Bucure}ti pentru a duce scrisoarea, ci va expedia scrisoarea unui alt Oficiu Po}tal, care o va expedia altui Oficiu Po}tal, p$n@ c$nd scrisoarea va ajunge la destina]ie.

 Dar: cum }tie Internet unde trebuie deplasate datele?
 Internet are un set de reguli, numite Protocoale. Protocolul Internet are grij@ de fiecare expediere de date, trat$ndu-le ca pe un fel de plic sau pache]el.

 Adresele Internet constau din patru numere, fiecare num@r mai mic dec$t 256, separate de punct, spre exemplu:
194.72.190.229
200.111.5.8
199.2.48.15
 Datorit@ faptului c@ Internet este o re]ea de re]ele, ^nceputul adresei spune router-elor Internet din ce parte a re]elei face parte utilizatorul. Num@rul din extremitatea dreapt@ a adresei precizeaz@ care calculator sau host  trebuie s@ primeasc@ pachetul. Ca utilizator nu va trebui niciodat@ s@ v@ ^ngrijora]i ^n leg@tur@ cu aceste numere, singura problem@ apare la setarea re]elei.
 Din ra]iuni practice, fiecare informa]ie trimis@ prin re]ele IP este "desf@cut@" ^n buc@]ele, numite packets. Informa]ia dintr-un packet este, de obicei, ^ntre 1 }i 1500 caractere lungime, ceea ce ^mpiedic@ monopolizarea re]elei de c@tre un singur utilizator, permi]$nd fiec@ruia ob]inerea accesului (transferul de date va fi ^ntrerupt pentru c$teva secunde).
 

2.  Protocolul de control al transmisiei - TCP - The Transmission Control Protocol
 TCP este un protocol folosit pentru a rezolva probleme cum ar fi transmisia integral@ a mesajului. tratarea packet-elor pierdute sau deteriorate, etc.
 TCP preia informa]ia care se dore}te a fi transmis@ }i o "^mparte" ^n buc@]i; se numeroteaz@ fiecare buc@]ic@, astfel ^nc$t se pot verifica }i datele pot fi real@turate ^n ordinea corect@.
 TCP colecteaz@ datele }i le pune ^n ordinea corect@. Dac@ unele buc@]ele lipsesc, solicit@ retransmiterea lor. Pentru a pre^nt$mpina pierderea datelor, TCP calculeaz@ o sum@ de control (checksum), care este un num@r ce permiteTCP s@ detecteze erorile din pachet. Dac@ suma de control de la "plecare" nu este identic@ cu cea de a "sosire", o eroare a ap@rut ^n timpul transmisiei. TCP-ul recep]ie va rejecta pachetul primit }i va solicita o retransmisie (exist@ calcule mai complexe, care pot administra erorile multiple).

 3. Protocolul UDP - User Datagram Protocol
 Īn loc de TCP ^n unele aplica]ii este folosit acest protocol, care , ^n loc de a pune date ^n "plicuri" TCP }i apoi acestea ^n "plicuri" IP, aplica]ia va pune datele ^n "plicuri" UDP, care sunt apoi plasate ^n "plicuri" IP.
 UDP est mult mai simplu dec$t TCP deoarece nu pune problema pachetelor lips@, p@strarea datelor ^n ordinea corect@ }.a. UDP este folosit pentru programe care transmit mesaje scurte }i care doar retransmit mesajele dac@ un r@spuns nu sose}te ^ntr-un scurt interval.

 4. Protocolul IPng - Internet Protocol next generation
Internet Engeneering Task Force (IETF) a formulat relativ recent recomand@rile pentru IPng. Nu este vorba c@ IP nu ar mai func]iona, dar adresarea curent@ de 32 bi]i ^n cur$nd va fi incapabil@ s@ fac@ fa]@ num@rului din ce ^n ce mai mare de calculatoare conectate la Internet. IPng const@ din 128 bi]i astfel ^nc$t permite quadrilion de adrese pentru un trilion de re]ele.
 
 

Sistemul de Numire a Domeniilor - Domain Name System
%n]elegerea adreselor INTERNET
 

 Tot ceea ce face]i ^n INTERNET, implic@ ^n vreun fel utilizarea unei adrese. Adresele sunt chiar ceea ce spune numele lor, o metod@ de a identifica ^n mod unic o zon@ a Re]elei sau  o persoan@ legat@ la Re]ea.
 DNS este o metod@ de administrare a numerelor prin atribuirea diferitelor grupuri responsabilit@]i pentru subseturi de nume. Fiecare nivel ^n acest sistem este numit domeniu (domain). Domeniile sunt separate prin puncte. Īn interiorul unui nume pot exista oric$te domenii, dar foarte rar se ^nt$lnesc mai mult de cinci. Merg$nd de la st$nga la dreapta, fiecare domeniu ^nt$lnit este mai mare dec$t cel anterior. Īn numele imaginar xx.yy.edu:
 xx == numele unui host, un calculator real, cu o adres@ Internet
 yy= grupul care a creat }i ^ntre]ine acest calculator
 edu = arat@ c@ este vorba despre o institu]ie educa]ional@

 Domenii organiza]ionale
 De obicei, cel mai general nivel (cel din dreapta) dintr-un domeniu complet este un cod care arat@ tipul de organiza]ie c@reia ^i apar]ine domeniul. Īn acest fel, se poate observa imediat tipul de sistem c@ruia ^i apar]ine re]eaua. Exist@ doar }apte domenii organiza]ionale diferite:
 com entit@]i comerciale
edu institu]ii educa]ionale
gov  institu]ii guvernamentale
 non-guvernamentale ale SUA
int institu]ii inerna]ionale (NATO)
mil institu]ii militare SUA
net resurse de re]ea
org organiza]ii non-profit

Domenii geografice
 Dac@ domeniul este ^n afara Statelor Unite, el include un cod care arat@ ]ara c@reia apar]ine. Acest cod const@ doar din dou@ caractere, care reprezint@ codurile interna]ionale ale ]@rilor. De exmplu pentru Rom$nia codul este ro.
 La folosirea unui anumit nume, calculatorul trebuie s@ converteasc@ acest nume ^ntr-o adres@. Pentru a face acest lucru, pornind de la dreapta spre st$nga, chestioneaz@ server-ele locale DNS asupra adresei. Īn acest punct exist@ trei posibilit@]i:
 1. Server-ul local recunoa}te adresa, deoarece respectiva adres@ se afl@ ^n baza de date a server-ului local. De exemplu, ^n Departamentul de Informatic@ al Universit@]ii de Medicin@ }i Farmacie Timi}oara, serverul local este de presupus c@ va cunoa}te informa]ii despre calculatoarele departamentului;
 2. Server-ul local cunoa}te adresa deoarece altcineva a solicitat recent acea adres@: la solicitarea unei adrese server-ul DNS o p@streaz@ "la ^ndem$n@" pentru o vreme, ^n caz c@ altcineva va dori acea adres@ ulterior (ceea ce face sistemul mult mai eficient);
 3. Server-ul local nu cunoa}te acea adres@, dar }tie cum s@ o afle. Software-ul }tie cum s@ contacteze un server r@d@cin@ (root server). Dac@ nu se ob]ine un mesaj de eroare "host unknown", totul este OK.
 Avantajul real al sistemului cu domenii este acela c@ ^mparte gigantica lume Internet ^n buc@]ele administrabile. Numele sunt organizate ^ntr-un mod ra]ional, astfel ^nc$t sunt relativ u}or de re]inut numele utile.
 

Conectarea la Internet

 Exist@ mai multe metode de v@ conecta la INTERNET. Īn general exist@ trei tipuri de conexiuni:
 1. leg@tur@ direct@ la INTERNET
 2. acces telefonic prin distribuitor
 3. acces indirect prin alt serviciu
Īn func]ie de felul cum stabili]i leg@tura cu INTERNET, accesul v@ poate fi limitat. Īn general exist@ dou@ tipuri de a acces:
 - acces total: v@ permite s@ profita]i de toate caracteristicile }i comenzile re]elei. Pute]i folosi e-mail, v@ pute]i lega ^n alte sisteme de calculatoare, pute]i accesa resursele acestora, pute]i transfera fi}iere, pute]i avea acces la Usenet.
 - acces limitat: v@ permite doar c$teva lucruri. Cel mai adesea pute]i  folosi doar facilit@]ile de e-mail }i probabil Usenet. Nu v@ pute]i lega la alte sisteme de calculatoare }i nici transfera fi}iere (dec$t dac@ sunt fi}iere scurte ata}ate unui mesaj e-mail).
 
 

 1. Conexiuni directe

  - sunt folosite de institu]ii mari, corpora]ii }i agen]ii guvernamentale. Acest tip implic@ stabilirea unei por]i (gateway) proprii }i plata taxelor corespunz@toare unei leg@turi directe, non-stop cu re]eaua. Calculatoarele dvs., de fapt, devin parte integrant@ a Re]elei.
 Motivul pentru care acest tip de conexiune este avantajos este faptul c@ pute]i avea un trafic de maxim@ eficien]@ (din punct de vedere al cantit@]ii de date transferate ^n unitatea de timp) cu INTERNET. Īn general pute]i avea acces oric$nd la cerere, iar comunica]ia este aproape instantanee }i continu@. Īns@, dezavantajul este pre]ul. Acesta este tipul cel mai scump de leg@tur@, de aceea este de obicei limitat la organiza]ii relativ mari.
 Leg@turi dedicate se stabilesc prin distribuitori de serviciu care plaseaz@ un router controlat de calculator la sediul dvs. Un router este folosit pentru a conecta re]eaua dvs. local@ la INTERNET. El permite tuturor membrilor re]elei locale respective s@ aib@ acces total la INTERNET.

 3. Acces indirect prin alt serviciu

 Serviciile comerciale ofer@ multor utilizatori posibilitatea de a trimite }i primi po}t@ electronic@, fi}iere, imagini }i alte informa]ii. Exemple de servicii comerciale sunt organiza]iile: Compuserve, BIX, Genie, America OnLine, Prodigy  }i altele.
Īn mod tradi]ional, aceste servicii au fost izolate, fiecare servindu-}i doar proprii s@i abona]i. Īn semn de recunoa}tere a popularit@]ii Internet-ului, ^n ultimul timp unele dintre aceste servicii au ^nceput s@ ofere por]i de leg@tur@ cu Internet. Īn unele cazuri, aceste por]i ofer@ doar acces limitat la Internet.
 

Implica]ii legale }i etice ale folosirii INTERNET

Internet a adus }i aduce, indiscutabil, din ce ^n ce mai multe avantaje administra]iei, afacerilor, ^nv@]@m$ntului, particularului ^nsu}i. %n acela}i timp, ^ns@, noua tehnologie, cu evolu]ia ei rapid@ }i radical@ pune o mul]ime de probleme de ordin socio-economic, juridic }i, cum se constat@ din ce ^n ce mai des ^n ultimul timp, chiar ^n sectorul activit@]ii criminale: dac@ p$n@ nu de mult se vorbea numai de pirateria software sau despre epidemiile de viru}i informatici, acum, ^n contextul extinderii re]elelor interactive }i deschise, ob]inerea ilegal@ }i deturnarea de informa]ie, activitate cu mult mai periculoas@, cuprinde toate sferele de activiate ^n care calculatoarele sunt utilizate.

Se cunosc cazuri de firme cu renume mondial, acuzate de a fi practicat spionajul informatic via Internet. Astfel compania aerian@ British Airways a intrat fraudulos ^n re]eaua de calculatoare a rivalei sale Virgin Atlantic pentru a ob]ine lista cu pasagerii acesteia, ac]iune sodat@, dup@ ce a fost descoperit@, cu demisia directorului general, prezentarea de scuze }i substan]iale desp@gubiri.

C$nd persoanele sus]in c@ Internet nu este guvernat de nici un fel de legi se ^n}eal@ - toate legile cunoscute sunt aplicabile, dar acestea nu sunt suficiente. %nc@lc@rile legii ^n Internet sunt numeroase: este stabilit c@ se pot def@ima persoane ^n Internet (^n special folosind po}ta electronic@), c@ persoanele pot fi tracasate sexual via Internet, drepturile de autor ^nc@lcate, libertatea de exprimare ^nc@lcat@ }.a.m.d.

C$teva probleme mari sunt considerate a submina acceptarea deplin@ }i ^ncrederea total@ ^n Internet:

• folosirea excesiv@, maladiv@ a re]elei (deseori ^n scopuri comerciale);
• jocul excesiv;
• ^mpr@}tierea documentelor }i a imaginilor pornigrafice, transmiterea de mesaje de ur@, amenin]ari rasiale, deranjarea altora.